Tabăra Izvorul Muntelui la sfârşit- Hanu Ancuţei

Hanu Ancuţei este  situat pe drumul european E 85, în apropiere de oraşul Roman. Este cunoscut datorită evocărilor lui Mihail Sadoveanu căruia îi plăcea să poposească şi să mănânce în acest loc.

DSCN2094
DSCN2092

DSCN2112

Am rămas cu imaginea unui loc de poveste unde poţi mânca precum se spune „ca la mama acasă”. Noi am savurat vestitele plăcinte „poale în brâu” sau „turte coapte pe plită”. Au fost delicioase.

DSCN2095 DSCN2096 DSCN2097 DSCN2098 DSCN2099 DSCN2100 DSCN2101 DSCN2102 DSCN2103 DSCN2104 DSCN2105 DSCN2106 DSCN2108 DSCN2109 DSCN2110 DSCN2111 DSCN2113

Tabăra Izvorul Muntelui- Piatra Neamţ

Nu puteam să părăsim aceste minunate locuri fără să vizităm şi oraşul Piatra Neamţ. Am rămas impresionaţi de frumuseţea lui, dar mai ales de curăţenia întâlnită la tot pasul.

Bineînţeles că am vrut să ajungem pe platoul Cozla de unde poate fi văzut  oraşul., precum şi Valea Bistriţei. Pentru aceasta a trebuit să urcăm cu telegondola, una dintre cele mai importante investiţii şi puncte de atracţie ale oraşului Piatra Neamţ. Am vizionat de la înălţime frumoasa panoramă a oraşului, cu tot cu împrejurimi: lacul de acumulare Batca Doamnei, Muntele Pietricica. Am parcurs traseul cu o lungime de 1915 m doar în 6- 7 minute, la o înălţime de 63 m de la sol. În zilele senine poate fi admirat şi Ceahlăul în toată splendoarea lui. Din păcate, noi am prins o zi cu ceaţă care a împiedicat acest lucru. Nu ne-am supărat  deoarece îl vedeam zilnic de la pensiune.

DSCN2021 DSCN2022 DSCN2023 DSCN2024 DSCN2025 DSCN2026 DSCN2027 DSCN2028 DSCN2029 DSCN2030 DSCN2031 DSCN2032 DSCN2033 DSCN2034 DSCN2035 DSCN2036 DSCN2037
Am mers apoi la Gradina Zoologica a oraşului Piatra Nemţ, situată aproape de centrul oraşului, şi anume pe strada Ştefan cel Mare, mărginită de şoseaua care urcă spre Colibele Haiducilor, Terasa Gospodinelor şi statia de sosire a Telegondolei.

La zoo am putut  admira animale din diverse specii reprezentative pentru fauna din Romania: urşi, lupi, vulpi, căprioare, cerbi şi păsări.

În urmă cu nu mult timp, în interiorul grădinii zooligice putea fi admirat şi asa numitul rege al animalelor, leul. Însă din lipsă de spaţiu suficient pentru acesta, administratorii grădinii zoo au fost nevoiţi să renunţe la prezenţa acestuia. În locul lui se intenţionează a se aduce o familie de maimuţe.

În interiorul parcului zoo există amenajat şi un parc de joacă pentru cei mici, dar nu l-am folosit. Ne-a delectat însă cu bonusurile pe care le-am primit ca urmare a plătirii biletelor la grădina zoologică şi la telegondolă: mc puişor şi îngheţată.

DSCN2038 DSCN2039 DSCN2040 DSCN2041 DSCN2042 DSCN2043 DSCN2044 DSCN2045 DSCN2046 DSCN2047 DSCN2048 DSCN2049 DSCN2050 DSCN2051 DSCN2052 DSCN2053 DSCN2054 DSCN2055 DSCN2056 DSCN2057 DSCN2058 DSCN2059 DSCN2060 DSCN2061

Tabăra Izvorul Muntelui- Tg. Neamţ

În fiecare zi am vizitat locuri cu o semnificaţie deosebită. A venit şi rândul unor obiective din Tg. Neamţ. Primul popas l-am făcut la Cetatea Neamţului, monument medieval de o valoare excepţională din România. Străjuind Valea Moldovei şi a Siretului, dar şi drumul care trece peste munte în Transilvania, era una din cele mai bine întărite cetăţi de care a dispus statul medieval moldovenesc. Ne-au impresionat încăperile destinate nevoilor garnizoanei militare, închisoarea, monetăria, „neagra temniţă”, sala de sfat şi judacată, podul de acces în cetate.

DSCN1827 DSCN1828 DSCN1829 DSCN1830 DSCN1831 DSCN1832 DSCN1833 DSCN1834 DSCN1835 DSCN1836

Ne-am potolit foamea cu o delicioasă pizza.

DSCN1837 DSCN1838 DSCN1840 DSCN1841Paşii ne-au purtat apoi spre Casa Memorială Ion Creangă din Humuleşti, atât de frumos descrisă de marele povestitor în „Amintiri din copilărie”. Ne-am bucurat de prezentarea ghidului care, într-o manieră umoristică, ne-a introdus în lumea lui Nică- copil, ne-a făcut să înţelegem acele mărturii autentice ale tradiţiei populare, să ne dăm seama de bunul simţ şi de modestia ţăranului moldovean.

DSCN1842 DSCN1843 DSCN1844 DSCN1845 DSCN1846 DSCN1847 DSCN1848 DSCN1849 DSCN1850După cum se ştie, mândria Moldovei erau bourii şi zimbrii ei. De aceea, pe raza comunei Vânători- Neamţ  a fost înfiinţată rezervaţia de zimbri şi faună carpatină „Dragoş Vodă”. Rezervaţia mai adăposteşte exemplare de cerbi carpatini, cerbi lopătari, căpriori, vulpi, bursuci, iepuri, urşi, lupi şi specii de avifaună. Vă prezentăm câteva din cele pe care le-am văzut şi le-am putut fotografia.

DSCN1851 DSCN1852 DSCN1854 DSCN1856 DSCN1857 DSCN1858 DSCN1859 DSCN1860 DSCN1861 DSCN1862 DSCN1863 DSCN1864 DSCN1865 DSCN1867 DSCN1868 DSCN1869 DSCN1870 DSCN1871 DSCN1872 DSCN1873 DSCN1874

Tabăra Izvorul Muntelui- Cheile Bicazului

In aval de Lacul Roşu, încep Cheile Bicazului, chei în Carpaţii Orientali, pe valea râului Bicaz, care fac legătura între Transilvania şi Moldova. Au o lungime de 8 km de la Lacul Roşu până la satul Bicazul Ardelean. Pereţii de calcar ai Cheilor Bicazului sunt un rezultat al fierestruirii lor de către apele repezi ale Bicazului.

Cheile Bicazului fac parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş care are ca arii protejate: Lacul Roşu, Cheile Bicazului, Hăşmaşul Mare.
Drumul din Cheile Bicazului este format din serpentine ameţitoare. Pereţii de calcar ai stâncilor ascund peşteri (precum Peştera Neagră şi Peştera Cascada).
Pe parcursul serpentinelor din Chei există mici magazine cu suveniruri, produse lucrate de artizanii români şi de cei maghiari din zonă.

După cum spunea George Vâlsan, „Pământul e ţărâna pe care călcăm,…, e forma sub care se înfăţăşează, e apa care îl udă,… . Mai e vegetaţia care îl îmbracă atât de splendid, mai sunt vieţuitoarele care îl animeazăşi, în sfârşit, mai e omul care îl stăpâneşte şi se bucură de toate darurile acestui pământ.

Ne-am bucurat de toate acestea trecând cu autocarul, dar ne-am întors în altă zi, special pentru a străbate cu pasul aceste minunate locuri.

DSCN1890 DSCN1893 DSCN1895 DSCN1898 DSCN1904 DSCN1907 DSCN1910 DSCN1916 DSCN1917 DSCN1919 DSCN1921 DSCN1926 DSCN1929 DSCN1932 DSCN1934 DSCN1936 DSCN1937 DSCN1938 DSCN1939 DSCN1942 DSCN1944 DSCN1945 DSCN1947 DSCN1948 DSCN1950 DSCN1953 DSCN1954 DSCN1955 DSCN1956 DSCN1958 DSCN1961 DSCN1962 DSCN1963 DSCN1964 DSCN1967

Tabăra Izvorul Muntelui- Masivul Ceahlău

Oricât ai colinda ţara în lung şi în lat, nu ai să găseşti loc mai cunoscut, mai pomenit în poveşti şi legende sau în descrierile multor scriitori români precum Ceahlăul, munte considerat de către daci „munte sfânt”, fiind chiar sălaşul lui Zamolxis.

ceahlauceahlau 2

Legenda spune că muntele s-a înălţat din porunca împăratului Traian, cuceritorul Daciei. Toţi robii luaţi de la Decebal au fost puşi să aşeze piatră peste piatră, stâncă peste stâncă, pentru a forma muntele. Împăratul a pus în vârful muntelui o toacă, iar un soldat stătea de strajă şi dădea de veste când veneau vrăjmaşii. De aici şi numele vârfului Toaca.

Toaca 2Vf. Toaca

Toaca

Unul dintre locurile învăluite în mister este Stânca Dochia, Baba Dochia fiind unul dintre cele mai importante mituri româneşti.

Nu am ajuns nici la Vârful Toaca, nici la Dochia. Localnicii ne-au spus însă că, dacă mergem pe jos prin localitate, spre ieşirea înspre Bicaz, la un moment dat vom vedea Cabana Dochia şi Vârful Toaca. 

cabana dochiaAşa că am pornit la drum.

IMG171IMG172IMG174IMG177IMG179IMG180IMG181IMG182IMG183IMG187IMG185IMG188

Pensiunea nostră era aşezată chiar la poalele Ceahlăului. La aproximativ 200 de metri începea Parcul Naţional Ceahlău. Ne-am gândit că ar fi păcat să nu mergem pe munte, pentru a-l vedea cât mai de aproape. Administratorul parcului ne-a recomandat traseul spre Poiana Maicilor. În locul taxei de intrare în rezervaţie, ne-a dat doi saci de plastic în care să adunăm gunoaiele pe care le întâlnim.

Traseul nu a fost greu, dar  le-a dat unora bătăi de cap. Am urcat încontinuu, dar nimeni nu s-a dat bătut până la 1321 metri.

DSCN1823DSCN1824DSCN1825DSCN1826IMG160IMG161IMG162IMG166IMG167IMG168IMG169IMG170

Tabăra Izvorul Muntelui- Lacul Izvorul Muntelui- 19 august 2013

Situat în vestul judeţului Neamţ, pe cursul mijlociu al râului Bistriţa, într-o zonă pitorească de munţi legendari, la 4 km de Bicaz, la poalele unui munte sfânt, Lacul Bicaz marchează o limită între Munţii Stânişoarei, Munţii Bistriţei şi Ceahlău.

Numit şi „Marea dintre munţi”, cunoscut şi sub numele de Lacul Bicaz, s-a format în urma ridicării celui mai mare baraj pe râurile interioare ale ţării.

Are o lungime de peste 40 km, de- a lungul malurilor sale depănându-şi legendele localnicii.

Piatra Teiului sau Piatra Dracului este cea mai cunoscută stâncă şi poate fi văzută la Coada Lacului. Localnicii o consideră blestemată, înălţimea ei ispitindu-i pe mulţi să se arunce în gol.

Piatra teiului

Faima lacului Izvorul Muntelui a trecut graniţele ţării. În 1993 J.Y. Cousteau, însoţit de echipa sa, a poposit aici pentru a efectua scufundări în lac.

Am dedicat şi noi o zi acestor locuri minunate, aventurându-ne cu vaporaşul pe lac sau străbătând cu pasul barajul şi împrejurimile.

DSCN1766DSCN1768DSCN1769DSCN1770DSCN1771DSCN1772DSCN1773DSCN1774DSCN1775DSCN1776DSCN1777DSCN1778DSCN1779DSCN1780DSCN1783DSCN1786DSCN1788DSCN1789DSCN1790DSCN1792DSCN1793DSCN1796DSCN1797DSCN1798DSCN1799DSCN1800DSCN1802DSCN1806DSCN1807DSCN1808DSCN1811DSCN1812DSCN1813DSCN1814DSCN1815DSCN1818DSCN1819DSCN1820DSCN1821

„Cine nu cunoaşte de aproape ţara şi poporul ei, acela nu cunoaşte nici calea vieţii sale”. ( Simion Mehedinţi)

Tabăra Izvorul Muntelui- Popas pe malul Lacului Roşu

„Avem un pământ frumos şi bogat. Diamantul scos din mină nu are însă valoare, până ce nu este tăiat, şlefuit, schimbat în briliant cu feţe numeroase. Aşa e şi cu ţara noastră, când o colinzi în lung şi în lat, vezi frumuseţea şi bogăţiile ei naturale”. (Simion Mehedinţi)

Având aceste cuvinte drept imbold, am pornit la drum cu dorinţa de a ne lărgi orizontul cunoaşterii prin observarea directă a fenomenelor geografice şi prin dialogul ştiinţific între noi şi cei în măsură să ne dea explicaţii.

În dimineaţa zilei de 18 august am pornit la drum spre Izvorul Muntelui, un traseu lung care ne-a purtat prin multe localităţi şi locuri de o frumuseţe aparte.

La aflarea veştii că ne vom opri să vedem Lacul Roşu, întrebările nu mai conteneau: „doamna, chiar este roşu? da” de ce este roşu?…”.

Ni s-a explicat că este un lac de baraj natural, format cu mai bine de 150 de ani în urmă, prin alunecarea unui versant al Muntelui Ghilcoş.

Vârfurile brazilor din pădurea care acoperea muntele se văd şi acum în oglida lacului.

Oamenii i-au spus Lacul Roşu din mai multe motive: prezenţa aluviunilor roşiatice aduse de pârâul Vereşcheul, reflectarea purpurie a Suhardului  Mic în oglinda lacului lacului, calcarele roşcate din împrejurimi.

Mai este cunoscut şi sub numele de Lacul Ucigaş atât din cauza legendelor cu privire la formarea lacului, cât şi din cauză că viaţa celor care treceau prin zonă era pusă în pericol de potecile abrupte.

DSCN1708

DSCN1709

 

DSCN1710DSCN1711DSCN1713DSCN1714DSCN1716DSCN1718DSCN1719DSCN1720DSCN1721DSCN1722DSCN1724DSCN1725DSCN1726DSCN1727DSCN1728DSCN1729DSCN1731DSCN1710