Excursie tematică- Vulcanii noroioşi

 Excursiile tematice  au multiple valenţe de informare şi educare a elevilor.

Dacă sunt bine pregătite, excursiile devin atractive la orice vârstă pentru că se desfăşoară într-un cadru nou, stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe.

Excursiile tematice au un rol complex în procesul instructiv- educativ: elevii  învaţă să fie receptivi în faţa frumuseţilor naturii; contribuie la completarea procesului de învăţământ prin ancorarea la mediul natural şi social explorat direct; au un conţinut mai variat şi mai complex decît lecţiile din clasă, mai atractiv, creând o atmosferă de voioşie şi veselie plină de optimism; oferă elevilor posibilitatea de a rezolva anumite probleme ivite; se formează deprinderea de a nota sistematic ceea ce li se pare interesant;  cunoştinţele dobândite pot fi valorificate în mod original, elevii exprimându- şi propriile impresii şi sentimente faţă de cele văzute; se realizează caracterul interdisciplinar al cunoştinţelor;

Noi am avut un motiv în plus: disciplina opţională „De-a arhitectura în oraşul meu”. Lecţiile despre mediul construit ne-au pus în situaţia de a ne informa în legătură cu spaţiul şi forma, lumina şi umbra, materialele şi texturile folosite. Vrând să aflăm cât mai multe informaţii, am pornit la drum. Destinaţia- Locuinţele rupestre de la Aluniş. Până acolo însă am avut şi alte obiective. Vă invităm să le cunoaşteţi.

Un prim popas a fost la vulcanii noroioşi. Aceştia reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă.

Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din straturile de argilă. În România, cea mai importantă locație este Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici din județul Buzău.

Între câteva culmi domoale şi întrerupând linia verde a peisajului, un platou larg s-a priponit straşnic de bine. Din el răsar cocoaşe galbene şi conuri albe iar din când în când, platoşe argintii se întind peste adânciturile solului arid, ca şi cum ar vrea să le acopere goliciunea. Privite de la uşoară depărtare, ondulările acestea deschise la culoare seamănă, în timp de caniculă şi secetă, cu nişte dune din desert, sau dau impresia unui peisaj selenar, cum spun majoritatea celor care au trecut pe aici şi le-au studiat. Cu toate acestea, Pâclele Mici înşeală ochiul, fiindcă sub crusta vremelnică, gâlgâiturile noroioase anunţă mlaştina neadormită. Pe timp de ploaie, solul se înmoaie, iar smârcurile iau locul pământului uscat.

DSCN4706 DSCN4665 DSCN4667 DSCN4672 DSCN4674 DSCN4675 DSCN4677 DSCN4680 DSCN4682 DSCN4683 DSCN4686 DSCN4687 DSCN4690 DSCN4692 DSCN4694 DSCN4697 DSCN4698 DSCN4702

A fost atât de frig pe platou încât a îngheţat şi sufletul din noi. Aşa că ne-am delectat cu un ceai fierbinte.

DSCN4707 DSCN4708 DSCN4709 DSCN4710 DSCN4711

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: