De-a arhitectura Mini

Astăzi am făcut cunoştinţă cu Florin, arhitectul nostru.

IMG_1847 - CopyNu a venit singur, ci împreună cu doi prieteni, două animăluţe tare simpatice cărora le-am dat nume.

Dacă nu ştiţi ce face un architect, vă spunem noi: „ştie matematică”, „desenează”, „construieşte case”.

Pentru că suntem mici, am vrut să vorbim  despre căsuţele animăluţelor. Le-am văzut la grădina zoologică, la ţară, la bunici sau la noi acasă.

Ne-am oprit la peştişori şi la acvariu. Am spus tot ce ştiam, am mai aflat şi lucruri noi.

Ne-am hotărât să desenăm acvariul cu peşti, ajutaţi de Florin.

IMG_1847Am ieşit şi noi la tablă. Nu am ajuns? S-a rezolvat imediat.

IMG_1848Încet- incet, acvariile noastre au prins viaţă.

IMG_1840 IMG_1841 IMG_1842 IMG_1844 IMG_1850 IMG_1852 IMG_1853 IMG_1854 IMG_1855 IMG_1856 IMG_1857Aşa cum spun şi autoarele ghidului „De-a arhitectura Mini”, trăim într-o lume în care creativitatea şi imaginaţia îşi spun cuvântul”. Micuţii au dat frâu liber imaginaţiei, arătându-ne minunata lume a peştilor din acvariu, o lume nouă, simpatică, pentru unii ciudată chiar. Daca nu ştiaţi, „balena nu încape în acvariu, dar încape în televizor, pentru că acolo am văzut-o”.

IMG_1858 IMG_1859 IMG_1860 IMG_1861 IMG_1862 IMG_1863 IMG_1864 IMG_1865 IMG_1866 IMG_1867 IMG_1868 IMG_1869Nu ne rămâne altceva de făcut decât să le stăm alături, să ne bucurăm în acelaşi timp cu ei admirându-le încrederea în sine, văzând cum lumea lor capătă sens şi materialitate.

IMG_1822Finica Rotaru

Profesor pentru învăţământul primar

Clasa pregătitoare A

Liceul Teoretic „Jean Monnet”

Primele activități, primele reușite

Puțin câte puțin începem să lăsăm deoparte emoțiile și să ne formăm priceperi și deprinderi specifice școlarului, să desfășurăm activități semnificative, motivante, pline de bucurie.

Pentru început, „am explorat”  mesajele artistice din tablorile realizate de către fiecare școlar pe „tăblița- șevalet” primită în prima zi de școală.

IMG_1693 IMG_1694 IMG_1695

A urmat ora de Dezvoltare personală (DP). Discuțiile au fost orientate spre dezvoltarea capacităților de autocunoaștere, precum și a celor de relaționare și de comunicare. Pentru ca ora să fie mai atractivă, fiecare școlar s-a desenat, apoi a adăugat alte elemente care să dea o notă veselă.

IMG_1672 IMG_1673 IMG_1674 IMG_1675 IMG_1676 IMG_1677 IMG_1678 IMG_1679 IMG_1680 IMG_1681 IMG_1682 IMG_1683 IMG_1684 IMG_1685 IMG_1686 IMG_1687 IMG_1689

Ora de Comunicare în limba română (CLR) ne-a oferit posibilitatea să ne reamintim unele competențe dobândite la grădiniță: să executăm comenzi simple (privește, ascultă, fii atent), să identificăm sunetele/ silabele unor cuvinte, dar și cuvinte care încep/ se termină cu un anumit sunet, să formulăm mesaje scurte, să exersăm formule de salut, de adresare, de prezentare și de solicitare adecvate contextului.

La Matematică și explorarea mediului (MEM) activitățile s-au centrat pe orientarea și mișcarea în spațiu în raport cu repere/ direcții precizate: stânga, dreapta, lângă…

Cel mai mult ne-a plăcut ora de Muzică și mișcare ( MM). Am audiat cântecul „Șade rața pe butoi” pe care l-am asimilat integral și l-am cântat în colectiv și pe grupe, acompaniind cu bătăi din palme, mișcându-ne pe ritmul cântecului.

Să nu credeți că toate acestea s-au desfășurat încontinuu. Am avut timp să ne relaxăm și la spațiul de joacă, să ne jucăm cu jocurile și jucăriile pe care le-am adus la școală.

Sper că nimeni nu a plecat astăzi acasă plictisit.

Vă aștept și mâine cu alte activități.

IMG_1692Finica Rotaru

Profesor învățământ primar

Liceul Teoretic „Jean Monnet”

Toamnă târzie…

Toamna a fost și rămâne sursă de inspirație pentru creatorii de frumos, în toate domeniile artistice.

„Fiecare om  trebuie să-și găsească timp, să se așeze și să privească căderea frunzelor”– Elizabeth Lawrence. Cine nu a avut încă prilejul, îl invităm să privească tablorile realizate de noi în cadrul atelierului de creație. Sub atenta supraveghere a Alexandrei si a lui Franco, bucațile de lemn au prins viață.  În fiecare dintre ele, toamna își etalează coloritul, de la galbenul pal, la roșul de foc.

DSCN2414 DSCN2415    DSCN2416 DSCN2417 DSCN2418 DSCN2419 DSCN2420 DSCN2421 DSCN2422 DSCN2423 DSCN2424 DSCN2425 DSCN2426 DSCN2427 DSCN2428 DSCN2429 DSCN2430 DSCN2431 DSCN2432 DSCN2433 DSCN2434 DSCN2435 DSCN2436 DSCN2437 DSCN2438 DSCN2439 DSCN2440 DSCN2441 DSCN2442 DSCN2443 DSCN2444 DSCN2445 DSCN2446

Învăţarea prin proiecte Prezentarea proiectelor

DSCN1630DSCN1631DSCN1632DSCN1633DSCN1654DSCN1637DSCN1636DSCN1638DSCN1639DSCN1643DSCN1646DSCN1649DSCN1635DSCN1645DSCN1647DSCN1650DSCN1641DSCN1651DSCN1652DSCN1642

 

 

 

 

 

 

 

Beneficiile învăţării prin proiecte: facilitează învăţarea prin cooperare; permite valorificarea unor diverse surse de informare şi documentare; stimulează autonomia elevilor şi creativitatea acestora; oferă posibilitatea tuturor elevilor de a contribui într-un fel sau altul la realizarea produsului final; cultivă încrederea în forţele proprii; facilitează achiziţionarea unor metode de muncă specificce, precum şi a unor tehnici de elaborare şi de execuţie a unei lucrări ştiinţifice.

A fost un început şi ne-am străduit cât am putut să ne iasă cât mai bine. Părinţii noştri au fost alături de noi şi ne-au susţinut. Le mulţumim!

Eternul Eminescu

 

DSCN0736

Sub genericul de mai sus, elevii claselor aIV-a A, aIII-a A şi aII-a A au adus un omagiu poetului nepereche.

„A vorbi despre Mihai Eminescu este ca și cum ai privi în adâncurile cele mai profunde ale ființei tale pentru a vedea lumina bucuriei nepătrunse și a o înălța în fața lui Dumnezeu, pentru că este cu neputință ca ființa umană, gândindu-se la nemurire să nu cuprindă cu privirea icoana nemuritorului Eminescu”. Misiunea este cu atât mai grea cu cât ai în faţă aceşti copii micuţi, care te privesc cu ochişorii lor iscoditori, încercând să desluşească frumuseţea creaţiei eminesciene.

 La crearea unei ambianțe încărcate de spirit poetic eminescian au contribuit în mod deosebit moderatorii activităţii, doamnele profesoare Maria Drăgoiu, Felicia Ionescu şi Finica Dâdăl.

Cum altfel ar fi putut să înceapă activitatea  decât cu audierea cunoscutei melodii „Eminescu”, pe versurile poetului Grigore Vieru.

Apoi, doamna Mioara Drăgoiu a prezentat pe scurt importanţa zilei de 15 Ianuarie.

DSCN0727

DSCN0724DSCN0725DSCN0726DSCN0728DSCN0723

În timp ce melodia ne încânta auzul, priveam minunaţi diferite tablouri întruchipându-l pe marele poet, în diferite momente ale vieţii sale.

DSCN0730DSCN0731DSCN0732DSCN0735DSCN0737

Copiii din clasa aIV-a au pregătit proiecte sub titluri sugestive ca „Mihai Eminescu- Luceafărul poeziei româneşti”, „Poetul nepereche” 
şi le-au prezentat. 

DSCN0740DSCN0739DSCN0743

DSCN0741DSCN0742

Doamna profesoară Finica Dâdăl ne-a vorbit despre câteva simboluri ale oraşului Iaşi care amintesc de Mihai Eminescu.

teiul lui eminescu

Mai întâi am aflat despre Teiul lui Eminescu. E cel mai frumos dintre toţi.  Îţi iese în întâmpinare pe o alee din Parcul Copou. A cum a îmbîtrânitimbatranit şi  nu mai poate să-şi ţină trupul drept. Trunchiul scorţos e învelit in curele metalice,iar braţele, cândva vânjoase, atârna anevoios. Parfumul îi este încă puternic, iar privirea-i falnică înca nu s-a pierdut. 

plopii fara sot 3plopii fara sot 2plopii fara sot

Un alt simbol din Iaşi de care e legată amintirea poetului sunt Plopii fără soţ.  Ca să ajungi la ei, treci de Podu Roş, prin Nicolina, pe lângă Spitalul Socola şi Hanul Trei Sarmale, unde poetul poposea însoţit de Creangă sau umbla singur în aşteptarea Veronicăi Micle.  În faţa lor tronează bustul poetuluipe care  este inscripţionat şi un scurt fragment din poezia „Pe lângă plopii fără soţ”. 
Se spune că Plopii fără soţ, iniţial un grup de 29 de copaci, l-au inspirat pe poetul Mihai Eminescu în compunerea poeziei. 

coperta carte

Apoi, doamna profesoară Finica Dâdăl ne-a prezentat cartea „Bună dimineaţa, băieţi!” scrisă de Grigore Băjenaru, din care ne-a citit o întâmplare din viaţa de student a lui Mihai Eminescu, evidenţiind umorul acestuia.

A urmat apoi un moment poetic. Toţi copiii au recitat poezii întregi sau fragmente de poezii scrise de Mihai Eminescu. Pentru o clipă s-a produs o vrajă, iar doamnele învăţătoare au redevenit copii şi au recitat alături de ei, spre surpriza şi deliciul acestora. Doamna Felicia începea, apoi toate continuau, uimindu-i pe copii cu mulţimea versurilor recitate. 

Cum ar fi putut să se termine mai frumos decât cu recitarea poeziei „Trebuiau să poarte un nume” scrisă de Marin Sorescu.

Eminescu n-a existat.

A existat numai o tara frumoasa 
La o margine de mare
Unde valurile fac noduri albe, 
Ca o barba nepieptanata de crai
Si niste ape ca niste copaci curgatori 
In care luna isi avea cuibar rotit.

Si, mai ales, au existat niste oameni simpli 
Pe care-i chema: Mircea cel Batran, Stefan cel Mare,
Sau mai simplu: ciobani si plugari, 
Carora le placea sa spuna,
Seara, in jurul focului poezii ¬-
„Miorita” si „Luceafarul” si „Scrisoarea III”.

Dar fiindca auzeau mereu 
Latrand la stana lor cainii, 
Plecau sa se bata cu tatarii
Si cu avarii si cu hunii si cu lesii 
Si cu turcii.

In timpul care le ramanea liber 
Intre doua primejdii,
Acesti oameni faceau din fluierele lor 
Jgheaburi

Pentru lacrimile pietrelor induiosate, 
De curgeau doinele la vale
Pe toti muntii Moldovei si ai Munteniei 
Si ai Tarii Barsei si ai Tarii Vrancei
Si ai altor Tari romanesti.

Au mai existat si niste codri adanci
Si un tanar care vorbea cu ei, 
Intrebandu-i ce se tot leagana fara vant?

Acest tanar cu ochi mari, 
Cat istoria noastra, 
Trecea batut de ganduri
Din cartea cirilica in cartea vietii,
Tot numarand plopii luminii, ai dreptatii, ai iubirii, 
Care ii ieseau mereu fara sot.

Au mai existat si niste tei, 
Si cei doi indragostiti
Care stiau sa le troieneasca toata floarea 
Intr-un sarut.

Si niste pasari ori niste nouri 
Care tot colindau pe deasupra lor 
Ca lungi si miscatoare sesuri.
Si pentru ca toate acestea 
Trebuiau sa poarte un nume, 
Un singur nume,
Li s-a spus Eminescu.

Actiunea a fost reuşită. Nu am vrut să avem asistenţă. Ne-am simţit bine în atmosfera creată şi ne-a copleşit măreţia momentului. „De avem sau dreptate, Eminescu să ne judece”! 

În vizită la şcoală

Cu mare bucurie am primit vizita viitorilor şcolari, copii din grupa mare la Grădiniţa Maxi. Nu ne-a trebuit mult timp ca să ne împrietenim. Apoi, doamna învăţătoare ne-a anunţat că vom picta împreună. Ne place foarte mult. Este suficient să avem în faţă o foaie alba, acuarele şi pensule şi o lume nouă prinde viaţă. Prietenii noştri şi-au luat foarte în serios rolul de viitori şcolari. Au luat loc în bănci şi am început treaba.

Iată-i la lucru pe Matei, Luca, Dona, Alexandra şi Sofia. Lucrarile lor au fost apreciate şi răsplătite cu aplauze.

Încercaţi să descoperiţi minunatele personaje din planşele lor.

Nici noi nu ne-am lăsat mai prejos.

După ce am mâncat bomboane şi am băut suc, veselia a prins contur. Am spus ghicitori despre animale, ne-am jucat la tabla Smart şi am cântat. Ne-am despărţit numai după ce am „smuls” promisiunea de a desfăşura şi alte activităţi împreună.

Ziua porţilor deschise

Inimoşi cum suntem, nu ne-am lăsat intimidaţi şi am participat la „Ziua porţilor deschise”.

Ne-a plăcut ideea să le arătăm viitorilor şcolari cât de multe lucruri am învăţat de când am intrat

în clasa I.Mare ne-a fost bucuria când am văzut părinţi şi copii aplecaţi deopotrivă să admire rea-

lizările noastre.

Previous Older Entries